L'Università Agraria Statale Altai hà accoltu una cunferenza scientifica internaziunale "Evoluzione di i terreni è u sviluppu di l'idee scientifiche in a scienza di a terra", dedicata à u 90 anniversariu di a nascita di u Scientist Honored di a Federazione Russa, Doctor of Agricultural Sciences, Professor of the Dipartimentu di Scienze di a Terra è Agrochimica di l'Università Agraria Statale Altai Lidia Burlakova (1932-2011). Più di 80 scientisti di Russia, Turchia, Kazakistan è Bielorussia anu participatu à a cunferenza. Unu di l'invitati principali era Boris F. Aparin, Dottore in Scienze Agricole, Prufessore di l'Università Statale di San Petruburgu, Vice-Presidente di a Società VV Dokuchaev di Scientisti di Soil di Russia, direttore scientificu di u VV Dokuchaev Central Museum of Soil Science ( San Petruburgu). U scientist famosu hà parlatu di cumu a scienza di a terra aiuta à risolve i prublemi di sicurezza alimentaria è ciò chì l'agricultura di u futuru deve esse.
- In a sucità, ùn hè micca abitudine di trattà a terra cum'è una risorsa strategica di u statu, à u cuntrariu di l'oliu è u gasu, per esempiu. Hè solu quandu l'Ucraina hà cuminciatu à vende chernozem à u punente chì i media cuminciaru à parlà di l'impurtanza di sta ricchezza naturale. Chì sò i sfidi di a scienza di a terra oghje ?
– Prima di tuttu, hè di assicurà a sicurezza alimentaria. In verità, per risolviri stu prublema, a scienza di a terra cum'è una scienza hè stata creata da Vasily Vasilyevich Dokuchaev à u turnu di i seculi XIX-XX. In totale, solu 22% di a terra nantu à u nostru pianeta hè occupata da terreni cultivati assai fertili. À u listessu tempu, in u corsu di a so storia, l'umanità hà digià persu più di 1 miliardi d'ettari di tali terri per via di i prucessi di degradazione di a terra, inundazioni, urbanizazione, etc.. A pupulazione di a Terra hè in crescita, è a terra cultivable hè. diventa sempre menu ! I tecnulugii muderni solu permettenu di risolve u prublema di a fertilità di a terra in una certa misura. Iè, pudemu avè boni raccolti oghje. Ma a quistione hè: à a spesa di chì? Cumu questu affettarà u statu di a terra in u futuru?
Per a Russia, u prublema di i risorsi di a terra hè assai pertinente. Circa 30% di i nostri terreni sò degradati. 40 milioni di ettari, quasi un terzu di a terra, sò diventati fallow, vale à dì, anu cessatu di cultivà.
Dunque, senza valutà u putenziale agroecologicu di i terreni, hè impussibile di risolve u prublema di a sicurità alimentaria di u paese. E sta valutazione di i terri ùn hè micca stata fatta.
– Chì sò i mutivi ?
- Una parte di u mutivu si trova in a scienza di a terra stessa, chì, essendu una scienza ghjovana, hè stata chjusa in l'auto-sviluppu per un bellu pezzu, ùn hè micca sempre focu annantu à risolve i prublemi applicati. Per d 'altra banda, l'agrochimica era attivamente sviluppata in u nostru paese, chì hà avutu i so cunsiquenzi negativi. Una volta era cridutu chì a chimica puderia risolve u prublema di a fertilità di a terra. Ma avà hè risultatu chì a cunsiquenza di l'usu di l'agrochimica hè a degradazione di a terra. Dopu tuttu, u tarrenu hè un sistema vivu, attivamente funziunamentu. Intantu, per via di l'agrochimica, avemu amparatu à gestisce solu u regime alimentari di e piante. Oghje hè ovviamente chì i sistemi agriculi muderni duveranu esse a preservazione di a terra. Finu à avà in a storia di l'umanità, ci sò solu tali sistemi agriculi chì anu purtatu à unu o un altru distruzzioni di i terri. Ci hè un bisognu urgente di creà sistemi di riabilitazione di l'agricultura.
– Ci sò altre sfide ?
- iè. Paradossalmente, finu à avà, a scienza di a terra hà trattatu solu cù i terri di i terreni agriculi. Cum'è s'ellu ùn ci era micca terri in i fureste à tutti ?! Ma u prublema di a degradazione di a terra hè ancu pertinente quì. U nostru paese hà una grande ricchezza forestale, è e prospettive per u sviluppu efficace di a silvicultura sò assai impurtanti per a Russia. Questu hè impussibile senza a scienza di a terra.
Un'altra sfida hè i prublemi climatichi, chì sò digià diventati una parola. Cumu u cambiamentu climaticu affetterà u potenziale cambiante di i terreni ? Cambiaranu, per esempiu, e so proprietà di u boscu? Ùn ci scurdemu chì a terra dà sin'à u 30% di l'emissioni di CO2. Ogni usu di a terra porta à un cambiamentu di stu valore. Per esempiu, a perdita di humus, dehumidification, porta à un incrementu di emissioni di CO2. È quì chì u prublema hè digià in l'esfera di l'ecunumia è a pulitica, postu chì hè direttamente ligata à u stabilimentu è a distribuzione di quotes per l'emissioni di gas di serra.
Tutti questi prublemi seranu risolti più rapidamente se una lege nantu à a terra hè stata aduttata, chì i scientisti anu pruvatu à ottene per più di un annu.
- Rapprisenta u Museu Centrale di Scienze di u Solcu chjamatu VV Dokuchaev in San Petruburgu. L'Università Agraria Statale Altai hà l'unicu Museu di a Terra in a regione. Cumu ponu tali repositori di i normi di u terrenu affettanu a suluzione di e sfide chì affruntà a scienza moderna di a terra?
- Diversi spazii di attività sò tuccati quì. Prima, malgradu u fattu chì a Russia hè u locu di nascita di a scienza di a terra, u nostru livellu di cunniscenza di u publicu generale nantu à a terra hè più bassu chè in Europa. In u mo parè, a scola presta una attenzione insignificante à i prublemi di a scienza di a terra. Dunque, una attitudine insufficiente attente à a terra in a sucità in generale hè digià formata. Hè gratificante chì u guvernu hà decisu di celebrà u 100 anniversariu di u VV Dokuchaev Soil Institute in 2027. U travagliu di l'urganizazione hà iniziatu, chì furnisce una quantità significativa di attività educative, chì, speru, stimulerà l'interessu in a professione, in u tema di a cunservazione di a terra in generale.
- Diversi spazii di attività sò tuccati quì. Prima, malgradu u fattu chì a Russia hè u locu di nascita di a scienza di a terra, u nostru livellu di cunniscenza di u publicu generale nantu à a terra hè più bassu chè in Europa. In u mo parè, a scola presta una attenzione insignificante à i prublemi di a scienza di a terra. Dunque, una attitudine insufficiente attente à a terra in a sucità in generale hè digià formata. Hè gratificante chì u guvernu hà decisu di celebrà u 100 anniversariu di u VV Dokuchaev Soil Institute in 2027. U travagliu di l'urganizazione hà iniziatu, chì furnisce una quantità significativa di attività educative, chì, speru, stimulerà l'interessu in a professione, in u tema di a cunservazione di a terra in generale.
- Ambienti artificiali chì sò attivamente utilizati oghje, per esempiu, in idroponia, ponu eventualmente rimpiazzà a terra?
– Mai ! Oghje, circa 95-97% di l'alimentariu avemu da u cultivo di a terra. U restu hè dovutu à l'idroponica. Quessi sò principalmente splutazioni in serra. Per cumpensà l'usu di e risorse di a terra, serà necessariu di custruisce cumplessi di serra colossali in u mondu. Hè irreale. Inoltre, tali volumi di l'usu idroponicu necessitanu una quantità approprita di acqua è electricità, è questi risorse ùn sò micca in abbundanza in u nostru pianeta! In certi rigioni, per esempiu, in u nordu, l'idroponica hè l'unicu modu per fà a produzzione di culturi, è quì hè abbastanza ghjustificatu.
L'altra parte hè a qualità di i prudutti agriculi. A cultura idroponica ùn darà mai à una persona ciò chì a natura dà. Dicu sempre à i mo studienti: "U tarrenu hè un corpu bio-osseu saturatu di microorganismi". U microbioma di a terra hè più cumplessu cà u microbioma umanu! A causa di a saturazione di sti microorganismi, i prucessi di furmazione di a terra, a so funzione di respirazione, a liberazione di elementi di u regime alimentari, etc. Quasi cum'è un umanu. A terra hè un sistema polichimicu. Contene quasi tutti l'elementi di a tavola periodica, sicuru, in diverse proporzioni. U tarrenu hè un sistema poliminerale chì cuntene più di 3,000 minerali. Tuttu chistu eventualmente crea un ritmu diversu di liberazione di elementi chimichi. Hè impussibile di simule, di creà artificialmente, ma solu esse economicamente micca prufittu.
- Riturnemu à u tema di a priservazione di i standard di a terra...
- Infine, i mostri di u museu di riferimentu di i monoliti di a terra permettenu un monitoraghju retrospettivu è a previsione di i cambiamenti in i risorsi di a terra. Per esempiu, puderemu assicurà a crescita di i prudutti agriculi nantu à issi terreni cultivati in e cundizioni di u cambiamentu climaticu ? L'analisi di monoliti di terra di una struttura indisturbata selezziunata à i tempi diffirenti, avè un riferimentu temporale è spaziale precisu, ci permette di custruisce mudelli di previsione. Ci sò più di 400 tali monoliti in u nostru museu. Per certi rigioni di Russia, avemu monoliti selezziunati à u principiu di u XXu seculu è in un periodu dopu, chì furnisce una basa di paraguni. Quessi sò e regioni di Leningrad, Voronezh, Volgograd, induve i monoliti sò stati cullati da u 1927. Per esempiu, avemu fattu un studiu di u cuntenutu di i radionuclidi naturali (caesium, thorium, radium, potassium-40) in certi regioni europei di a Federazione Russa. Ci sò stati disputi nantu à s'ellu sti elementi anu una origine naturali o micca naturali in i terreni. Hè risultatu chì in i monoliti scelti prima di l'era di l'iniziu di e teste nucleari, ùn ci hè micca cesiu à tuttu!
O, per esempiu, un tali analisi ci permette di determinà cumu i culturi anu un effettu distruttivu nantu à a tarra quandu a struttura di a tarra hè disturbata, l'erosione, a deshumidificazione, a desidratazione, l'esaurimentu di a terra cun una gota di rendiment. U granu è u girasole sò i capi quì. È u rifiutu di a rotazione di i culturi solu aggrava a situazione quandu si cultivanu sti culturi.
È questu hè solu una parte di i prublemi scientifichi di a scienza di a terra. Sò sicuru chì in un futuru vicinu a nostra scienza determinarà u sviluppu di novi sistemi agriculi.
U materiale hè furnitu da u serviziu di stampa di l'ASAU, publicatu in un abbrettu
Una surghjente: https://sectormedia.ru