Un squadra di scientisti in Singapore trova chì a keratina in i capelli pò cuntribuisce à a produzzione vegetale lucale di u paese è à a sicurità alimentaria. I capelli è altri biowaste anu u putenziale di diventà inputs agriculi sustinibili per l'agricultura idroponica.
Più di u 90 per centu di l'alimentariu cunsumatu in Singapore hè impurtatu, secondu u Singapore Food Agency (SFA). È cù parechje esigenze di terra in cuncurrenza, solu 1 per centu di a terra di Singapore hè destinata à l'agricultura, Poh Bee Ling, Direttore di a Divisione di Soluzioni Alimentari Urbani di SFA, dice à Food Tank.
Per riduce a dipendenza da altri paesi è assicurà a sicurezza alimentaria, a SFA travaglia per diversificà e fonti alimentarii è prumove a produzzione lucale. "Travagliemu cù a nostra industria agroalimentaria lucale per ghjunghje u nostru scopu '30 per 30', chì hè di custruisce a nostra capacità è a capacità di pruduce u 30 per centu di i nostri bisogni nutrizionali in u locu è in modu sustenibile per u 2030", dice Poh.
À a fine di a produzzione di a supply chain, l'SFA furnisce un finanziamentu per sustene a produtividade lucale è l'adopzione di tecnulugia. Poh dice chì cù u sustegnu di l'SFA, i agricultori ponu custruisce e so capacità per ghjunghje à a visione di l'agenzia di un sistema agriculu d'alta tecnulugia, innovatore è sustenibile chì usa in modu efficiente e risorse limitate di a terra di Singapore.
L'agricultura idroponica pò esse un modu impurtante per Singapore per pruduce l'alimentariu. "Questu hè impurtante in u Singapore scarsu di terra, postu chì e splutazioni vegetali chì utilizanu l'idroponica puderanu esse stallate in spazii cum'è in tetti o in edifici", dice Poh. Ella aghjusta chì l'approcciu permette à i viticultori di ottimisà e cundizioni ambientali per migliurà u rendiment, a qualità o u gustu. "Questu si pò traduce in prudutti di qualità, di qualità assicurata, chì ponu esse cultivati in modu sustenibile à longu andà".
Ma Poh ammette un svantaghju maiò à l'agricoltura idroponica. Certi sistemi, spiega, utilizanu cubi di poliuretanu micca riciclabili per sustene e piante durante u prucessu di crescita. I pruduttori cercanu sustrati alternativu è sustinibili chì ùn anu micca incurrenu ancu costi di input supplementari. I scientisti di l'Università Tecnologica di Nanyang (NTU) travaglianu nantu à una suluzione per affruntà sta sfida: spugna di cheratina.
U duttore Ng Kee Woei, Prufessore è Associate Chair of Research in a Scola di Scienza è Ingegneria di i Materiali in NTU, hà capitu chì parechji materiali attualmente utilizati in l'agricultura idroponica ùn sò nè riciclabili nè biodegradabili. "È per suprattuttu, sò materiali innati, vale à dì chì ùn furniscenu micca nutrienti per sè stessu à e piante", dice Ng à Food Tank.
A ricerca NTU A squadra hà incorporatu cù successu a cellulosa da i rifiuti vegetali cù l'estratti di cheratina per fà una spugna chì alimenta e piante idroponiche. A cheratina pò esse derivata da una quantità di fonti di biowaste, cumprese capelli, zoccoli, piume, lana è corne. Questi materiali sò preziosi cum'è un input sustenibile, cunsumu chì si trova in i sistemi agriculi stessi.
unu studiu da l'Università di Bonn cita bioresources, cumpresi i rifiuti è e materie prime rinnuvevuli, cum'è potenziale media di crescita per i sistemi senza terra. Compost di scarti d'alimentazione, biochar, e fibre di legnu sò esempi di bioresources chì sò stati aduprati cù successu cum'è substrati di crescita idroponica.
Cum'è una biorisorsa, a cheratina hè completamente biodegradable. "È essendu proteine , mentre si degradanu, liberanu aminoacidi chì stessi diventanu parte di u suministru di nutrienti per e piante", dice Ng à Food Tank.
Ma a scala di sta suluzione in Singapore vene cun barriere. "A sfida numero unu hè a mancanza di fornitura di cheratini", dice Ng à Food Tank. "Se vulete cummircializà questu, avete bisognu di avè un fabricatore chì ci pò furnisce un suministru di qualità consistente è grandi quantità di cheratini".
Senza una industria per a cheratina, l'inputs cunvinziunali fermanu assai più prezzu. "À questu puntu in u tempu, se paragunemu i costi, ùn pudemu mai cunghjuntà cù e spugna esistenti chì l'agricultori utilizanu", dice Ng.
"Credu chì se facemu l'analisi curretta di u costu-benefiziu, allora pudemu forse esaminà quantu risparmiu chì l'agricultore pò veramente prufittà se usanu spugne à base di cheratina", dice Ng à Food Tank. In u futuru, Ng dice chì ci sò ancu opportunità per persunalizà e spugna per diverse culturi o per ambienti differenti.
"Adupendu a tecnulugia è e funzioni di l'agricultura intelligente, pudemu custruisce a capacità è a capacità di a nostra industria agroalimentaria per rinfurzà a sicurità alimentaria di Singapore", Poh dice à Food Tank.
Articuli cum'è quellu chì avete appena lettu sò fatti pussibule da a generosità di i membri di Food Tank. Pudemu cuntà à voi per esse parte di u nostru muvimentu in crescita? Diventate un membru oghje clicchendu quì.
Una surghjente: https://foodtank.com